Motto: Pot schimba numai ceea ce nu am spus inca (Douglas Pride)
Cand vrei sa convingi pe cineva mesajul tau trebuie sa fie puternic, robust si penetrant. Probabil ca nu iti doresti sa te prezinti in fata interlocutorului fiind sigur ca ai dreptate si la final sa ramai cu dreptatea ta iar el cu propriile-i pareri.
Ca sa fii sigur ca mesajul tau este convingator, este bine sa il cureti de acele cuvinte care ii fura vitalitatea si forta. Lista acestor cuvinte nu este lunga, iar faptul ca stii sa le eviti te face aproape instantaneu sa iti imbunatatesti dramatic forta de convingere.
Este uimitor sa observi cum peste tot (la televizor, la radio, in discursuri, etc.), lideri de opinie plini de bune intentii isi dau cu stangul in dreptul folosind aceste cuvinte nocive. Si mai deranjant este faptul ca foarte multi dintre noi avem cate o „fixatie” pe un astfel de cuvant care actioneaza ca un virus al limbajului.
Virusi de limbaj
Mecanismul de „raspandire” a cuvintelor periculoase este foarte asemanator cu cel al virusilor. In primul rand, un virus se va instala pe un teren fertil. Astfel de terenuri fertile sunt copiii atunci cand preiau prin imitatie tiparele de limbaj de la parinti. Mai tarziu, la virsta matura, subordonatii preiau de la sefi virusi de limbaj, spectatorii de la vedete, rudele unele de la altele, etc.
Fara sa ne dam seama, ajungem sa preluam in vocabularul nostru cuvinte nefolositoare sau chiar periculoase. Primul si cel mai important pas pe care il putem face pentru a evita virusii de limbaj este constientizarea.
Iata cateva dintre cele mai nocive cuvinte virus:
Dar …
Incerc …
(Sa) nu …!
Sa le luam pe rand:
Dar …
Acest cuvant pur si simplu anuleaza tot ce s-a spus inaintea lui. De exemplu: „Vreau sa vin pe la tine dar nu pot”. Aceasta fraza inseamna mai curand: „Nu vreau sa vin pe la tine”.
Sugestie: Elimina cuvantul „dar” si inlocuieste-l cu cuvantul „si”.
Incerc …
Incerc actioneaza ca un virus pentru ca presupune esecul. Este o sugestie subtila de a esua in oricare ar fi actiunea care urmeaza cuvantului. De exemplu, in fraza „Voi incerca sa vin pe la tine” mesajul impotent este „Voi incerca, dar nu voi si reusi”.
Sugestie: Elimina cuvantul incerc din comunicare. Spune „voi face” in loc de „voi incerca”.
(Sa) nu …!
Aceasta negatie apare atunci cand unul dintre interlocutori vrea sa evite un anumit lucru. Mecanismul pe care „sa nu….” il induce in creierul partenerului este acela de a crea mai intai o imagine a lucrului de evitat.
Apoi, aceasta imagine va fi anulata sau radiata de catre creier, asemanator semnelor de circulatie cu semnificatia „interzis”. Din nefericire, imaginea creata initial este in multe cazuri prea puternica pentru a mai putea fi eliminata. Astfel, ii atragi persoanei atentia exact asupra lucrului pe care vrei sa il evite.
Sugestie: Inlocuieste „sa nu” cu alte cuvinte care se refera la ceea ce vrei sa obtii din conversatie, nu la ceea ce vrei sa eviti. Cel putin, adauga imediat dupa propozitia cu „sa nu”, o fraza care sa sugereze ceea ce vrei sa obtii de fapt.
Exemplu: Cred ca ar fi bine sa ne grabim ca sa nu intarziem… si sa ajungem la timp pentru a prinde inceputul filmului…
Virusi deghizati
Motivul principal pentru care cuvintele virus trec neobservate este faptul ca in anumite cazuri ele nu par chiar atat de nocive. In plus, ele sunt omniprezente in limbajul cotidian si acest lucru poate da impresia ca nu merita efortul sa iti cureti limbajul de ele…
De exemplu, cuvantul incearca poate avea doua sensuri diferite:
a. Incearca sa …. (inveti, faci ordine, cumperi, vii pe la mine, etc.)
b. Incearca sacoul acesta si costumul acesta…
In primul caz, daca spui „incearca sa…” persoana din fata ta va intelege ca vei face acel lucru, cand tu de fapt ai spus ca vei incerca… ceea ce nu inseamna in mod necesar ca vei si face. Aici apare efectul de virus al cuvantului incearca.
In al doilea caz, sensul cuvantului „incearca” este de fapt „alege”. Aici cuvintul incearca nu are efect nociv si poate fi utilizat fara riscuri.
Ca regula generala, evita cuvintele virus ori de cate ori iti atrag atentia. Chiar si in situatiile cand ele nu au potential negativ. In aceste fel nu mai trebuie sa iti incarci memoria cu diverse variante de aplicare.
Mecanismul de aparare
Cel mai bun mecanism de aparare este preventia. In momentul in care ai devenit constient care sunt cuvintele riscante, poti face doua lucruri:
1. Sa elimini efectul nociv asupra creierului tau atunci cand le auzi
2. Sa eviti sa le folosesti atunci cand te surprinzi ca esti pe cale sa le rostesti
Desi al doilea lucru pare mai greu de realizat, practica demonstreaza ca e nevoie de numai cateva exercitii constiente pentru a-ti scoate cuvintele virus din vocabular. Primul pas consta in a le auzi dupa ce le-ai rostit, ceea ce provoaca o oarecare frustrare.
Aceasta frustrare va creste probabil in pasul doi, cand auzi cuvintele aproape in timp ce le rostesti sau chiar cand ele sunt procesate in creier insa nu ai timp sa le opresti. Senzatia este aproape amuzanta – iti vine sa iei cuvintele cu mainile si sa le pui inapoi in gura.
In pasul trei intervine bucuria reusitei: auzi cuvintele in timp ce compui in creier mesajul pentru a-l verbaliza si reusesti sa le inlocuiesti cu altele mai putin nocive.
Acesta este momentul cand ti-ai dezvoltat complet anticorpii pentru virusii limbajului.
In pasul patru te surprinzi cum folosesti degajat cuvintele potente iar cele nocive nu mai sunt prezente in vocabularul tau.
Inspirație,
